( img. nu-mi aparţine)
Foamea
E atât de frig şi foamea-n târgul vieţii mele,
nici un cotlet nu vrea ceva să-mi cânte,
ori vreun pian cu clape buturele
cu sunet cald de ciorbă să m-alinte,
E atât de frig şi foame-n târgul vieţii mele,
că ies din târg spre ironia sorţii,
să beau, să chefuiesc cu morţii,
căci viii toţi sunt foamea-n frigul vieţii mele!
as spune pârgul vieţii mele, că eu te percep un fruct pârguit, numai bun de devorat. Ce zici?
Onu
Într-o postare mai veche, Piept de asfalt, spun şi despre pârgul vieţii mele. Am spus târg, pentru că aşa văd viaţa, ca pe un târg grotesc şi ironic în acelaşi timp, de unde doresc să-mi cumpăr defapt mâncare pentru suflet, o mâncare plină de viaţă de căldură sufletească de mângâieri toate curate şi fără reţineri, altfel decât cele ce le avem azi, mascate de interese, superficialitate, răutate etc. ce mă împing ca în poezie să prefer să beau şi să chefuiesc cu cei de dincolo, părăsind astfel acest târg, pe care noi o numim viaţă.
frumos explicat. incep sa te descopar ca pe un alter ego.acu, ce sa spun, . incep sa inteleg, ca pe undeva, avem ciudat de multe lucruri in comun.oare mi se pare?
Onu
Se spune că ,,nimic nu e întâmplător” şi de ceva timp simt mai cu tărie asta cu fiecare zi care trece. Până şi acest urât accident pe care l-am avut, m-a învăţat şi mi-a dat de înţeles multe. Scumpul meu prieten, nu pot spune decât că ar fi fost mai frumos să fi stat în acelaşi oraş şi să fi servit ca doi prieteni minunaţi o cafea sau un ceai, la o vorbă, pe care s-o spunem în felul nostru 🙂
Felul molcom, incarcat cu material exploziv, parca ma atrage si pe mine la o cafea./ceai preferabil.
Dar, vorba ta, am o fire al naibii de imprevizibila, de aceea multumesc Proniei divine ca nu o putem bea.
Chiar intuitia imi spune ca si tu esti cam la fel.
Onu
🙂 e de ajuns acest zâmbet pentru a şti răspunsul, nu?
Da, e ca un cantec de Sirena/Daniela!
Onu
Ce dulce esti!
Au, doar n-oi fi diabetic?
Onu
Cu siguranta nu, cel putin nu doresc!
Te tachinam uşor.
Ştii cine pe cine tachinează?
Onu
Nu, poate îmi spui 🙂
Raspunsul nu e ceva impudic,dar eu sunt foarte pudic.
Si nu ramane decat sa citesti singura proverbul frantuzesc.
Onu
Am dezlegat misterul proverbului 🙂 eşti o figură!
Iata-ma si antologie!?
Citeste postul de azi, pentru ca sunt madru de creatie! 😛
Onu
Interesant , mai mult decat interesanta comparatia dumitale ! Mi-a placut in mod deosebit , ” sa beau , sa chefuiesc cu mortii , Caci vii TOTI , sant foamea-n frigul vietii mele !” Repet , interesant . De altfel , inclusiv ” Aur ” este tare de tot iar ” Saruta-ma ” , mi-a mers la …” casa sufletului ” , vorba lui Florin Calinescu . Cu permisiune a dumitale …voi mai da p’aci si …sa nu te supere daca vreunul dintre comentariile mele …nu va semana cu ale altor vizitatori 😉 . O duminica …cat mai frumoasa !
Sunt de-a dreptul onorată, domnule Marian, cu tot dragul vă aştept pe aici şi mă bucură părerea de bine pe care v-aţi făcut-o deocamdată. Spun asta pentru că e posibil să găsiţi şi greşeli ori mai rău ceva care să nu vă fie chiar pe plac, îmi asum riscul 🙂
O toamnă îmbelşugată şi numai bucurii îţi doresc, Daniela! 🙂
O toamna plina de dragoste si pace in suflet, iti doresc draga mea 🙂