Recunoaşterea

1527079_479506375492723_318281211_n

(imaginea nu-mi aparţine)

Recunoaşterea

***

Îmi mustea trupul de-atâta dragoste,

ispitindu-mă să ies din el,

să-i pot privi şi atinge turbăria-i.

Am apăsat mai întâi pe cap,

imediat au ţuşnit imagini, gânduri, vise

şi chiar cuvinte,

apoi am călcat peste pieptul impunător,

scârţâitul durerilor îmi umplu sufletul de nelinişte,

au ieşit apoi iubirile ciungi,

cele cu început şi sfârşit,

la urmă, greu de tot,

au ieşit iubirile neterminate,

în nici una din toate acestea nu m-am regăsit!

Am privit tristă împrejur…

într-un târziu m-am hotărât,

să las o urmă şi pe cer,

atât cât am atins c-un deget,

unde îndată mi-am zărit chipul,

recunoscându-mă!

***

Iona

27987_240457826083279_1330010179_n

(img, nu-mi aparţine)

Iona

***

Din subsolul pământului vin şi eu,

îmi place  partea de deasupra mai mult

şi-am nimerit aici…

tot un subsol,

al părţii de deasupra a trupului,

până şi cerul e tot din acelaşi aluat,

pe sub care zboară păsări,

iar deasupra lui,

este poate cel mai  nemărginit  subsol,

cel al universului

şi tot aşa, cine mai ştie…

din ce în ce, simt cum se usucă pielea pe mine,

o piele cu iz de Iona!

***

Aniversare

2300

Aniversare

*

Astăzi, eu (scriitoriceşte vorbind) şi bloguşorul meu împlinim un an!

Nu am început să mergem în picioruşe încă, dar încercăm, cu bune cu rele, zilele  au trecut şi iată-ne prinşi într-o formă, să zicem una frumoasă, aşa îmi place mie să cred 🙂

Nu puteam să trec de această zi, fără să amintesc de acest lucru, pentru mine unul minunat, care mi-a adus un strop de fericire.

Vă mulţumesc tuturor celor care mă urmăriţi, cât şi celor care au venit pe aici în trecere, mi-aţi făcut viaţa mai frumoasă şi m-aţi ajutat să învăţ lucruri noi.

Cu drag şi respect, Daniela!

*

Copil orfan (Scrisori către înlăuntru)

602358_239509142844814_521237468_n

(img. nu-mi aparţine)

Copil orfan

***

Suflete,

copil orfan,

cine-i mama ta

şi tatăl tău?

Ai crescut singur

hrănit de gânduri

dorinţe,

curiozităţi,

vise,

dureri

şi suferinţe?

Te-ai întrebat vre0dată

despre facerile tale,

cum şi în ce scop?

Cel mai curios e,

cum de te-ai lăsat

angajat sclav vieţii,

nu te dor chingile

când în vâlvătăile-i te smulge?

Dă-ţi demisia,

poate ai mai mult de câştigat,

chiar dacă îţi poţi pierde învelişul,

cuşca trupului!

***

Trup, suflet, spirit (Scrisori către înlăuntru)

1532044_653158901408006_667928346_n

(img. nu-mi aparţine)

Trup, suflet, spirit

***

Mă smulg din încrestări de gânduri

s-arăt lumeasca formă ce o au,

când glasul scrisului mă strigă

pe-acerului condei să ard.

*

Aud a chingilor din lanţ răsunet

cănd sufletul înlănţuit  în trup se zbate,

strigat de cel ce e numit ,,cuvântul”

să-i dea din sfânta-i libertate.

*

Cutremurat din temelie

şi spiritul Divin se-ntoarce

mereu chemat în poezie

cuvântului s-aducă pace.

***

Faţa fericirii (Scrisori către înlăuntru)

1533944_653010268089536_1256859600_n

(img. nu-mi aparţine)

Faţa fericirii

***

Am băgat mâna trupului

ca într-o fântână,

în suflet,

să scot misterele

îndrumătoare spre fericire

descuindu-le cu cheia cuvântului.

Şi-am scos fericirea însuşi,

un soare strălucitor de Rai

rostogolindu-l  ca pe un bolovan de foc

peste ghizdurile fântânii,

topindu-mi trupul de-atâta fericire

şi curgând ca lava peste pămănt.

Ah, trupul meu,

fântâna mea

plină de suflet,

bolovanul meu de fericire,

n-am vrut să vă distrug,

ci doar să arăt lumii

cum arată faţa adevărată a fericirii!

***