Aripi

3cab296d7d45480f2a5a726f259905e2

Aripi

Dă-mi aripile înapoi iubite,
acelea-şi cu care te-am ridicat în zbor,
în cerul iubirii mele,
să-ţi arăt răsăritul sufletului meu ca un soare,
în jurul  căruia zburau păsările fericirii aurii
ce ne-au învăţat să gustăm sărutul,
un limbaj despre tainele fiinţelor vii
ca mine şi ca tine,
înainte de-a ne murdări inocenţa.
Atât de frumoşi eram iubite
împodobiţi cu straie de vis,
încât ne iubea lumina, îngerul meu!
Vreau să zbor din nou!
Dă-mi aripile ănapoi iubite,
dacă cerul tău nu mai poartă numele cerului meu!

 

Primăvara mea

images
                                                 (img. nu-mi aparţine)
Primăvara mea
           *
Pulbere de soare
presărată pe aleea cu zarzări înfloriţi
eşti iubite,
parfum din praf de primăvară
pe pleoape şi pe gene
eşti iubite,
în dimineţi de Mai
îmbrăţisări de rouă
şi mângâieri de iarbă
peste trupul gol,
te simt iubite,
renaştere şi cer senin
mi-e iubirea ta,
cuprinde-mă în fiecare an,
primăvara mea,
iubite!

Despărţire

1613889_693172047423410_6670249684440925141_n

                                                                         (img. nu-mi aparţine)

Despărţire

 

Nu aveai dragoste destulă

când m-ai întâlnit şi te-am urmat,

ţi-am împrumutat din dragostea-mi nebună

ca mai târziu durere să-mi fi dat!

 

M-am mulţumit cu cât a fost

şablonul dragostei mai mare decât ea

şi-n loc de omul ce-mi erai

eu te-am făcut pe cerul meu o stea!

 

Timpul nebunul, a copt la focul nostru

ziua de ieri să-şi aibă astăzi rostul

şi aprinzând pe cerul nopţii stea

mi-a spus că nu mai este el, e numai ea!

Piatra Craiului (Scrisori către îlăuntru)

IMG_0092

(img. nu-mi aparţine)

Piatra Craiului

***

Mi-am luat ficatul

şi am plecat,

lăsând în urmă

bolovanii poeziei nefiltraţi,

schimonosind astfel

câmpul lin al frumosului,

interiorul devenind

un teritoriu

arid şi stâncos,

un fel de Piatra Craiului trupesc.

Azi urcă numai gândurile

cele rebele în vârf,

căzând pradă nefiltrării,

devenind încă o stâncă colţuroasă

care la rândul ei,

va fi de încă o alta astupată

până voi ajunge la cer,

apoi voi deschide porţile cerului

şi voi pleca!

***

Casa mea, Pământul

Casa mea, Pământul

***

Mi se frânge vocea

în încăperea gurii,

nu pot a spune lumii

acuşi n-0m mai fi unii!

*

Trista mi-e privirea,

şi privesc la cer

gândind că am să pier,

mormânt va fi Pământul

sub care eu mă cer!

*

Fiinţa mea acuma-i

acuşi, nu va mai fi,

nici nu se va şti,

nu va cădea vre-o stea,

Pamântu-i casa mea,

din pământ ieşit-am

în Pământ mă-ntorc!

***

Cerul morţii

1452227_612178632178570_972978608_n

                                          (img. nu-mi aparţine )
Cerul morţii
***
Mi-am muşcat însângerata buză,
Când soarele plângea în asfinţit
Şi-abea târziu în noapte-am adormit,
Plângând cu tânguieli de-ndrăgostit.
*
Căci mă durea întâiul meu sărut,
Ce smuls mi-a fost de cine n-aş fi vrut
Şi arse ca de foc de prima-mbraţişare,
Dor braţele, azi singure si goale.
*
Cu zorii cerului aş vrea ca  să mă spăl,
De chinu-nverşunat al nopţii,
Să scuip pe rana vie a sorţii,
Că m-a purtat prin cerul morţii!
***