O zi, cu Stefan

O zi, cu Stefan

***

    images pix Soarele rasarea rosu si somnoros de dupa prundis, ici, colo, cate un cocos canta gatuit din fundul cotetelor nedeschise inca, iar mugetul vacilor, dornice sa mearga in  camp la pascut, trezeau satenii la viata monotona de fiecare zi. Undeva departe strabateau razlet zgomote de coase si sape batute, fiind pregatite pentru o noua zi de munca.  Cainii latrau asurzitor la closca lui tanti Ileana, pe care aceasta o tara dupa ea de-o ata, legata de un picior, spre a o priponi undeva, unde peste zi, sa fie la umbra. Puii piuiau imprastiati prin curte, nedumeriti si poate prea devreme rascoliti de sub closca.

   Matele umblau val vartej, dupa galeata de lapte proaspat mulsa de mosu Ion, miorlaind si plimbandu-si cozile, rasturnand tot ce atingeu cu ele in cale.

Stefan casca de ceva vreme, in pragul casei, scarpinandu-se in tufa de par de pe cap, ca un om mare. Se parea ca-i macina moara mintii ceva prostiute, de dimineata! Totusi, nu-i placea ideia de a fi zarit inca in curte. Cu nici un pret, n-ar fi dus vaca la camp, mai erau si altii care o puteau face!

Asadar, tusni pe scari si insfaca un motan tarcat si gras ca un pepene, ca mai apoi sa se faca nevazut dupa perdeaua usii, folosita ca dos, sa nu poata intra vara gazele. Se tolani in patul dezordonat mangaind motanul care torcea si intepa perna cu ghiarele ca si cum ar fi prins ceva nevazut. In cealalta camera, Aurica, sora lui Stefan mai mare, isi impletea parul, privindu-se in oglinda, cu gesturi nervoase, tocmai ce o trimise mos Ion sa duca vaca la camp. Nu iesi Aurica bine pe poarta curtii cu vaca, ca Stefan cu motanul in brate rasari in fata usii, prefacandu-se somnoros si mofturos.

-Mamaaa, eu vreau lapte cu fidea!

-Taci mai,  si lasa mata aia, ca ti-o dau de cap!

-Hai mamaaa, fa-mi!

Pe langa rugaminti, mai storcea si cate o lacrima doua, de crocodil, sa de-a mai mare crezare.

-Am sa-ti fac, da’ ai rabdare, ca n-ai crapa acum de foame, nu vezi cata treaba am!

-Da eu vreau acuma, hai mamaaa, vrei?

Si cum se ruga Stefan staruitor, in dreapta maica-sii, numai ce se pomeni cu o scatoalca peste ochi, de-i sari motanul de pamant.

-N-a lapte, de te-i satura!

Dupa care aftoni si motanului cu o coada de matura gasita intamplator la indemana, apoi  isi lua galeata cu zoi, continuandu-si drumul inspre poiata porcilor.

 Astfel incepea o dimineata la sat, satul natal al familiei Mariciuc, din care si Sefan facea parte.

      Dupa o jumatate de ora de smiorcaiala, Stefan isi recupera motanul din straturile de varza, unde se sorea spalandu-se cand cu o laba cand cu cealalta, inchizand ochii pisiceste si privind mieros la baiat. Luand pisoiul, se furisa cu el in brate din nou in casa, de asta data pe usa de la bucatarie, pentru a putea vedea ce pregateste bun de mancare, Florentina, sora sa, cea mai mare.

-Tot ciorba faci, ieri ciorba, azi ciorba, macar, carne are?

-De picioare de scaun si de pui de salcam!

Dezamagit de meniu, se intoarce pe calcaie, arunca motanul ca pe o minge in aer si trosni acestuia un sut, facand numai puf de blana in aer!

-Mai nebunule, imi dai par prin oale, te-ai stricat de cap!

-Mai degraba voi v-ati stricat, numai ciorba faceti de mancare!

Mai trage o injuratura si o ciupitura sora-sii si fugi zgomotos, trantind usa bucatariei din toate puterile.

-Ce-i cu balamucul asta aici, v-ati trezit cu fata la cersaf si azi?

 Se auzi mos Ion, de pe undeva de pe aproape. Statea in gura podului cu un sac pe jumatate de tarate si privea la altercatia care tocmai avuse loc.

-Las’ ca te-oi tranti, de-o sa-ti iasa pe ochi ciorba, afurisitule!

Bombanea mosu, coborand treptele scarii de lemn care scartaiau sub pasii lui grei.

Se simtea in aer ca Stefan cauta bataia si n-o putea gasi. Era miezinul familiei, un zbenguit de copil si-un alintat, caruia nu-i placea nimic, daca nu era inmuiat in bataie.  Sub stresina casei, la un uluc, era un bidon plin cu apa de ploaie. La capatul ulucului sus pe casa, chiar in dreptul bidonului, un bat lung pleoscaia in apa, aceasta  sarind pe geamul bucatariei scurgandu-se siroaie peste peretele casei. La capatul batului, cu picioarele pe ultimul rand de tigla, era nimeni altul decat Stefan. Radea pe sub mustati si trantea cu ciuda in apa din bidon, cu batul. De cealalta parte a casei se putea zari,  doar capatul unui bat, care aparea si disparea. Matusa Ileana se mira de vedenie, dar isi continua treaba. Mai lovi cu un bat scurt, in porcii care se bateau de la troaca cu mancare, apoi iar privi in sus,  la batul cu pricina, poate  i se parea! Lasa galeata langa usa poetii si deschise portita la gradina usor, inaintand pe cararea de langa peretele casei. Vede o baltoaca mare, apoi peretele siroit de apa si geamul prin care nu se mai putea vedea nimic in bucatarie, apoi zari si surasul dracesc de pe fata fiului sau Stefan. La inceput o trec caldurile pe femeie, apoi simti o transpiratie rece care-i ingheta spatele, dupa care o inghesui o ploaie de nervi pe care nu-i mai putea controla.

Dupa multe rugaminti, o cearta cumplita si o bataie zdravana, totul lua sfarsit.

  Stefan isi mangaia motanul suspinand din cand in cand, stand linistit pe o podina de fan si privind in gol. Medita la o razbunare, simtea din adancul inimii, ca trebuie!

*

Reamintesc, numele personajelor au suferit modificari, pentru a nu deranja, deoarece povestile sunt cat se poate de reale!

***

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s