Cetatea Poenari

Cetatea Poenari

***

Plecand din Constanta spre Arges, pe la sfarsitul lunii august, intr-o zi insorita care parea promitatoare de noi cuceriri de obiective turistice, am reusit sa fac o mica incursiune in trecutul istoriei comunei Arefu, la cetatea Poenari.

Picture 154

Pentru a localiza, mai bine cetatea, va pot relata ca se gaseste deasupra Cheilor Argesului la 25 km de Curtea de Arges si la 4 km de renumitul baraj Vidraru.

Dinspre Curtea de Arges cel mai apropiat sat, este Capataneni, comuna Arefu.

Imediat ce am ajuns la baza muntelui Cetatuia, ochii mi s-au dezlipit de drumul de asfalt, pe care il urmaream umplandu-se de mirare vazand zidurile impunatoare si rosiatice pe creasta de munte impadurita. Recunosc ca aceasta priveliste m-a cucerit din prima. Stiam ca ma asteptau destule trepte de urcat din ceea ce-am citit, cand m-am documentat despre acest loc, dar nu m-am gandit ca acest urcus avea sa-mi dea bataie de cap.

Picture 138

 Facandu-mi curaj am decis sa iau cu asalt cele 1480 de trepte ce urmau sa ma duca acolo unde Vlad Tepes isi crease fortareata cu secole in urma. In sinea mea ma intrebam cum au putut construi asa cetate stramosii nostri, la acea vreme, cu putinele mijloace existente, la inaltimea de 850 m altitudine.

La inceput, a urca pe scari mi se parea o joaca, nu am luat nici macar o sticla cu apa, ceea ce m-a facut sa-mi para foarte rau. Am improvizat, si cum murele isi intindeau rugii imbietori pe dupa balustradele de protectie a scarilor, ma gandeam ca in copilarie mancam adesea mure, si de ce nu as face asta si acum, chiar daca turistii treceau destul de numerosi pe langa mine. Erau unele dulci, altele mai putin coapte, mai acrisoare, dar mi-au taiat setea.

Dupa un mic ospat cu asa bunatati, am inceput sa urc mai cu forta scarile, din cand in cand privind in urma la minunata padure deasa si verde.

Constatand ca incepeam sa am rau de inaltime, pentru a nu renunta la jumatatea drumului la decizia de-a ajunge cu orice pret acolo sus, am decis sa mai analizez inca o data in minte, legendele acestui loc.

Se spune in una din cele trei variante ale legendelor locului, ca Vlad Tepes si-ar fi pierdut fratele in urma unei otraviri, care a fost pusa la cale de catre localnici. Acestia, erau ingroziti de pedepsele pe care Tepes le aplica celor neascultatori, astfel doreau ca si pe el sa-l otraveasca si sa scape de groaza cu care ii teroriza. Vlad Tepes, afland de tradarea pusa la cale de catre localnici, ii ia prin surprindere pe acestia, chiar in ziua de Paste, asa cum erau gatiti de sarbatoare, fiind iesiti la hoara satului, si-i  duce cu sila pe varful acestui munte, unde-i  pune sa munceasca la cetate, pana hainele de pe ei s-au rupt.

O alta legenda spune ca Vlad Tepes urmarit fiind de hoardele turcesti, s-ar fi refugiat intre zidurile acestei cetati. Zidurile fiind distruse in mare parte de turci, Vlad Tepes fuge, ajutat de sapte frati fierari, care ii potcoveste calul sau si al ostenilor care erau cu el, cu potcoavele invers, astfel reusind sa-i duca in eroare pe turci si sa scape nevatamati.

Cea de a treia legenda o are ca protagonista pe sotia lui Vlad Tepes. Aceasta asediata fiind intre zidurile cetatii, pentru a nu cadea prada in mainile turcilor, se arunca de pe meterezele cetatii in prapastie, inrosind apele raului de la poalele muntelui. Acest rau, poarta si astazi numele de Raul Doamnei.

Frumoase legende, insa simteam cum picioarele ma lasa din cauza durerii musculare. M-am asezat pe o banca si m-am gandit ca e foarte buna decizia celor care au amenajat bancutele.

Picture 142

In susul urcusului se putea zari printre copacii padurii un luminis obscur in care se ivea un micut catunel. M-am ridicat de pe banca si m-am indreptat bucuroasa spre acel luminis. Era catunul strajerului cetatii de la care poti lua suveniruri si informatii cu privire la istoria cetatii. Tot aici se plateste biletul de intrare care e destul de convenabil, cinci lei, iar daca vrei sa faci poze, se mai plateste o taxa in functie de performantele fotografului impartita in amatori si profesionisti.

Inca un obstacol, este podul peste care trebuie sa treci ca sa ajungi la inca un rand de scari, ce urca spre incinta cetatii.

Este o priveliste colosala, dar si infricosatoare, cel putin pentru mine a fost, caci la intrare ca si carte de vizita a acestor locuri, stau doi insi trasi in teapa.

IMG_0436

Desigur, nu sunt indivizi reali, dar e destul de credibil peisajul, cand mai incolo poti vedea si o ghilotina, o spanzuratoare si o buturuga cu topor cu tot, lipsind numai calaul. Este de-adreptul spectaculos, dar si o buna introducere in lumea acelor vremuri demult apuse.

IMG_0424

Din cetate au mai ramas ruinele zidurilor reamenajate in prezent de catre cei care adminstreaza monumentele, dar si asa peisajul este foarte somptuos.

In partea de nord a cetatii de unde se presupune ca sotia lui Vlad Tepes s-ar fi aruncat in prapastie, bucata de stanca cu tot cu zid, nu mai exista, deoarece s-au prabusit in timpul cutremurului din anul 1915.

Privind in haul care mi se deschidea sub ochi, cu acel zid retezat parca de o mana nevazuta, am simtit cum in stomac se rastogolea un nod, din ce in ce ametindu-ma.

IMG_0418

M-am indepartat de balustrada protectoare si m-am asezat jos langa zid. Racoarea zidului, dar si privelistea unor jucause soparle, au reusit sa ma invioreze. Dar nu am mai avut curajul sa mai privesc nici o clipa in haurile care inconjoara  cetatea.

Aceasta cetate sfideaza natura, prin indrazneata ei asezare pe culmea muntelui. Iti lasa impresia ca poti oricand sa fii inghitit de haurile din imprejurul ei, fara a putea lasa in urma vre-un semn. De sus din cetate, de langa ceea ce odata au fost ferestre, se vad in departare asezarile comunei Arefu.

IMG_0419

Spectaculos, maret, indraznet, acestea sunt cuvintele care iti vin in minte.

Toata aceasta frumusete, te face sa uiti de numarul treptelor urcate si de oboseala si iti da curaj sa invingi si cel mai mare rau de inaltime. Marturisesc  ca la fiecare poza pe care am facut-o, picioarele imi erau moi si genunchii tremuranzi, stomacul cat mai aproape de gura, iar caldura de pe sira spinarii ma inmuia facandu-ma neputincioasa. Dar, a meritat si pentru a va convinge de toate acestea, va invit cu mare placere sa vizitati cu incredere aceasta marturie frumoasa a istoriei poporului roman.

Orele de vizita in aceasta cetate sunt zilnice incepand cu ora 9 si incheindu-se cu ora 18. Un bilet pentru adult costa 5lei, iar pentru copii si studenti 2lei.

***

Anunțuri

2 răspunsuri la „Cetatea Poenari

  1. Locuri incarcate de istorie si amplasate intr-un decor splendid. Auzisem de Cetatea poenari dar nu o vazusem niciodata de aproape. Descrierea ta ma face sa merg sa o vizitez cand ajung prin zona. Iti doresc o seara placuta, Daniela!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s